Analiză arhitectural urbanistică a turnului mânăstirii Negru Vodă
Analiză arhitectural urbanistică a turnului mânăstirii Negru Vodă
Anca COȘA 20 aprilie 2023, ora 15.00
Simpozionului anual „Arhitectură. Restaurare. Arheologie" a 23-a ediție, 20-22 aprilie 2023
Tema mesei rotunde este „Citind printre absențe. Arheologia pierderilor” și abordează potențialul epistemic al lipsei, pierderii sau fragmentului din arheologie, istoria artei sau arhitecturii, studii culturale, antropologie, etnografie, conservare, urbanism, inginerie civilă, istoria științelor sau din alte discipline înrudite.
Organizatori: Asociația ARA - Arhitectură. Restaurare. Arheologie., în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan" și Muzeul Municipiului București.
Evenimentul este găzduit de Muzeul George Severeanu, str. Henri Coandă, nr. 26.
Cel mai înalt turn medieval din Țara Românească, turnul mânăstirii Negru Vodă, monumentul istoric de valoare națională indicativ LMI AG-Ii-m-A-13547.05, a fost de curând restaurat. Este posibil ca vechimea sa să fie peste 600 de ani. Comparându-i arhitectura cu cea a turnului mânăstirii Strehaia, se observă că acoperirea primului nivel, cel al trecerii – ca turn de intrare – este diferită. La Strehaia este un planșeu din lemn sprijinit pe grinzi orizontale. La Câmpulung este o semicalotă sferică din cărămidă simplă presată, sprijinită pe patru arce, din care două înglobate în pereții construcțiilor adiacente nord-sud. Arcele est-vest creează portale pe sub care se poate trece, ca printr-un arc de triumf. Arcul vestic este dublat pentru a se construi o umplutură deasupra porții pusă de Matei Basarab când a înființat mânăstirea Negru Vodă. Buiandrugul de lemn, dispus orizontal deasupra porții străpunge punctual în două locuri intradosul arcului vestic.
Trama stradală veche a Câmpulungului de pe ambele maluri ale Râului Târgului, în această zonă, arată că se trecea frecvent/uzual pe sub acest turn, ce constituia astfel un turn de intrare în oraș.
